Tebelul periodic al elementelor chimice

Tabelul periodic al elementelor chimice a fost inventat de chimistul rus Dimitri Mendeleev, în 1869. La finalizarea sa, Mendeleev a lăsat spaţii libere, bănuind că vor fi descoperite şi alte elemente noi în natură, lucru confirmat ulterior.

 1. Tabelul a fost folosit în şcoli chiar din 1869 (anul apariţiei), fiind introdus chiar de Mendeelev studenţilor săi de la Universitatea din St. Petersburg.

2. În tabelul iniţial, Mendeleev nu a descris nici unul dintre cele 63 de elemente cunoscute la acea vreme. În schimb, fiecărui element i-a adăugat un set de date referitoare la masa atomică.

3. Pentru a afla masa unui atom, cercetătorii au găsit soluţia în electroliză. Printr-o soluţie au trecut curent electric, astfel soluţia s-a separat în atomii ce o formau (în cazul apei, prin electroliză se obţine oxigen şi hidrogen). Răspunzând la polaritatea unei baterii,  fiecare atom a migrat în containere separate, unde a fost cântărit, astfel cercetătorii putând determina masa relativă a acestora.

4. Deşi a lăsat goluri în tabel, Mendeleev a descris masa atomică şi posibilele proprietăţi chimice ale elementelor chimice ce aveau să fie descoperite. Dar, în 1894, când a fost descoperit argonul, nu a avut nici un spaţiu în tabel unde să se potrivească. Atunci Mendeleev a negat existenţa sa. La fel a făcut şi cu celelalte gaze nobile la descoperirea lor (heliu, neon, kripton, xenon şi radon).

5. În 1902 îşi dă seama de greşeală, neanticipând descoperirea unor elemente atât de inerte ca gazele nobile, care au propria grupă de 8 în tabel.

6. Acum elementele sunt sortate în tabel în funcţie de numărul de protoni sau „numărul atomic”. Acesta determină configuraţia elementului, structura straturilor de electroni şi proprietăţile chimice.

7. Gazele nobile (mai sunt numite şi gaze rare) au toate straturile ocupate de electroni, din cauza aceasta ele sunt nereactive, inerte. Radonul este radioactiv şi este singurul dintre gazelele nobile care nu se găseşte în stare naturală în atmosferă.

8. Tabel periodic interactiv! Iei un tabel periodic modern şi elimini complicatele coloane din mijlocul său, apoi îl pliezi pe lungime de la mijlocul grupei 4 secundară. Grupele ce se suprapun au aşezarea electronilor complementară. Aceste aceste elemente suprapuse  reacţionează între ele în mod natural. De exemplu: sodiul se va suprapune peste clor, iar în natură formează NaCl sau sarea.

9. Carbonul, un atom din grupa a 4-a, este unul dintre cele mai întâlnite elemente. Datorită legăturilor sale flexibile, este cel ce deţine cheia moleculară a vieţii. Până la 50% din noi poate fi carbon, iar în natură se găseşte sub diferite forme datorită legăturilor sale: gaz, forme cristalizate (grafit, diamant). Fulerenele (C60) reprezintă şi ele o clasă de compuși de atomi de carbon.

10. Elementele cu un număr atomic mai mare de 92 nu se găsesc în mod normal în natură. Ele pot fi obţinute bombardând un atom cu un alt atom sau părţi de atom. Cei mai noi membri în sistem sunt elementele 114 şi 116 (nu au nume încă). 116 apare şi dispare în câteva milisecunde.  Oricum descoperirile se vor opri la 137, cercetătorii afirmând că aceasta ar fi limita de protoni. Deci un element 138 ar fi foarte improbabil.