29 nov. 2020
31 oct. 2020
STOP poluării AERULUI
1. Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.
2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă
3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)
4. Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală)
5. Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale (poți merge și pe jos la cumpărături etc.)
6. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)
7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant – noxe, PM2,5, PM10 etc.)
8. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și înlocuirea lor cu suflătoare electrice
9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în satele înconjurătoare
10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme (EGR scos etc., evident, necesită colaborare cu RAR)
11. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a calității aerului, dispuși atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.
12. Monitorizarea atentă a gropilor de gunoi, a fabricilor de ciment, a incineratoarelor și a arderii oricărui tip de gunoi, precum și monitorizarea atentă a fabricilor din oraș și a tuturor surselor de arderi de gaze (inclusiv blocuri rezidențiale). Dacă se va alege construirea unor incineratoare pentru a înlocui actualele gropi de gunoi, acestea ar trebui să folosească tehnologie de ultimă generație și să nu fie nevoite să aducă gunoi din alte zone.
13. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.
14. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul, în special rezistente la umbră. Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful mult mai mare decât banalul gazon. În plus, ele ajută la biodiversitate.
15. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la suprafață și scumpirea parcării pentru a stimula construirea de parcări subterane înlocuite de parcuri la suprafață. Cele un milion de mașini din București parcate la sol reprezintă tot atâtea surse de poluare, indiferent de starea lor tehnică.
16. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe axele sale, pe inelul central și median. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5 kilometri.
17. Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele diesel. Toate autobuzele noi ar trebui să fie electrice, astfel încât în maximum zece ani să nu mai fie niciun a
18. Realizarea de acoperișuri verzi pe școli și alte imobile, în special în zonele cu densitate mare de locuire. Sunt 7 milioane de mp de terase în București, care actualmente ajung la peste 70C în timpul verii. Utilizarea unei combinații de acoperiș verde (plante de tip sedum) și panouri solare semitransparente ar permite mărirea suprafeței verzi a orașului cu peste 30%, cu efect imediat asupra fenomenului de „insulă de căldură” de deasupra orașului, care ridică temperatura și exacerbează poluarea.
19. Plantarea de păduri în jurul orașului și crearea de axe verzi care traversează orașul. Aceste axe pot avea 50-100 m lățime și pot cuprinde piste de biciclete și spații pietonale înconjurate de verdeață, devenind astfel o alternativă mult mai sănătoasă decât bulevardele pline de traficul auto.
20. Instalarea de purificatoare de aer în creșe, grădinițe, școli, spitale, spații publice. Această măsură ar trebui să fie doar una temporară și luată doar în acele zone în care reducerea poluării aerului nu se poate face într-un termen rezonabil.
21. Investiția în transport public subteran și în metroul ușor de suprafață ca principal mijloc de transport în oraș. Metroul este cea mai eficientă soluție de transport în comun atât raportat la poluare, cât și raportat la consumul energetic.
22. Reconfigurarea traficului de tranzit pentru a ocoli orașul (park&ride, centură, trenuri de navetiști etc.). Aici este nevoie de o strategie a Ministerului Transporturilor, pentru că primăriile nu au capacitatea financiară să execute astfel de proiecte pe cont propriu.
23. Taxarea din ce în ce mai drastică, la nivel local, a mașinilor individuale pentru încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun. Taxarea se face în paralel cu luarea măsurilor precedente, treptat, pentru a putea cuantifica impactul fiecărei măsuri în parte.
24. Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescută în zonele cheie de atracție locală (nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu, traficul din oraș.
25. Reconfigurarea bulevardelor pentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu biciclete și trotinete electrice, precum și lărgirea trotuarelor și a spațiilor verzi gândite ca barieră în calea poluării.
30 oct. 2020
28 oct. 2020
BIOCLIMA - clasa a VII-a
DOCUMENTARE - aici
1. Aerul reprezintă componenta de bază a atmosferei, înveliş gazos ce înconjoară Pământul până la altitudinea medie de 3.000km. Gazele care formează aerul atmosferic sunt: azotul în proporție de 79,2%, oxigenul cu20,8% și intr‐o proportie neinsemnata dioxid de carbon, amoniac şi vapori de apă. Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine de compoziția normală a acestuia, care în funcție de concentrație şi timpul de acțiune provoacă tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul de viață al florei şi faunei.
22 oct. 2020
Stabiliți coeficienții ecuațiilor chimice - clasa a VIII-a
H2 + Cl2 = HCl
Zn + H2SO4 = ZnSO4 + H2
CuO + HCl = CuCl2 + H2O
NH4Cl → NH3 + HCl
CuCO3 + HNO3 = Cu(NO3)2 + H2O + CO2
CaCO3 = CaO + CO2
Na2O + H2O = NaOH
Al + Fe2O3 = Al2O3 + Fe
Fe(NO3)2 + NaOH = Fe(OH)2 + NaNO3
HgO = Hg + O2
Fe(OH)3 = Fe2O3 + H2O
Mg + H2O = Mg(OH)2 + H2
H2 + Ag2O = H2O + Ag
K2SO4 + BaCl2 = BaSO4 + KCl
CO + O2 = CO2
Al + Cl2 = AlCl3Ca(NO3)2 + H2SO4 = CaSO4 + HNO3
Al + HCl = AlCl3 + H2
KClO3 = KCl + O2
N2O5 + H2O = HNO3
Fe(OH)3 + HNO3 = Fe(NO3)3 + H2O
Fe + H2O = Fe3O4 + H2
BaCO3 = BaO + CO2H2 + Br2 = HBr
Cu(OH)2 = CuO + CO2
(NH4)2CO3 = NH3 + CO2 + H2O
Na + O2 = Na2O2
K + H2O = KOH + H2
20 oct. 2020
5 oct. 2020
30 sept. 2020
25 sept. 2020
24 sept. 2020
23 sept. 2020
7 aug. 2020
Consultații peste vară (august)
Dragilor, din luna august am început ora de consultații online, pentru elevii de clasa a VIII-a, 2020-2021, pe platforma cunoscută. Doar cine dorește! Vom aborda consultațiile sub deviza ”Ne jucăm, ne distrăm și chimie învățăm!”. Aplicații interactive, experimente virtuale, rezolvări de probleme...altfel.
Codul cursului l-ați primit prin e-mail.
Bravo CHIMIȘTILOR mei de peste vară, un august activ online! Harnici: Sarah Horiana, Raluca Denisa, Cătălin Mihai, Diana Andreea, Mara Ioana, Bianca Alexandra, Idaira, Sofia Maria.
30 iun. 2020
MANUAL CHIMIE - Clasa a VIII-a (nou)
MANUAL - AICI
Manualul de Chimie pentru clasa a VIII-a, creat in conformitate cu noua programa scolara pentru clasa a VIII-a, care va fi valabila pentru toti elevii care vor incepe clasa a VIII-a din septembrie 2020. Rasfoiti-l si descoperiti zeci de experimente filmate!
Manualul de Chimie pentru clasa a VIII-a, creat in conformitate cu noua programa scolara pentru clasa a VIII-a, care va fi valabila pentru toti elevii care vor incepe clasa a VIII-a din septembrie 2020. Rasfoiti-l si descoperiti zeci de experimente filmate!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)